Lucruri simple pentru sănătatea ta

()

Mereu auzim în jurul nostru oameni spunând că: „nu mai am timp și pentru mine!”, „nu-mi mai ajunge timpul!”, „de mine nu mai am timp să mă ocup!” și alte formulări din aceeași categorie. Recunosc că o mare perioadă din viața mea am făcut și eu afirmațiile respective! Brrrrrr!

Lăsând la o parte faptul că, din perspectivă cuantică, timpul și spațiul nu există, în continuare am să demonstrez cum avem timp, dar îl irosim, și cum nu folosim ceea ce avem.

Îți propun să începem cu un exercițiu foarte simplu.

Te invit să iei o foaie de hârtie și să notezi: fă un inventar a ceea ce ai făcut ieri și notează alăturat cam cât a durat.

Așșșaaaa!

Acum, presupunând că ai fost corect/ă cu tine, înainte de a-ți spune ce intenționam să îți spun/scriu, aș vrea să îți concentrezi atenția pe câteva aspecte și să ți le notezi, dacă nu ai făcut-o deja:

  • La câte telefoane ai răspuns?
  • De câte ori ai fost întrerupt/ă din ceea ce făceai?
  • De câte ori ai tastat parola la conturi (e-mail, Facebook, Instagram?, Linkedin, Whatapp)?
  • Câte mesaje ai scris?
  • Câte lucruri împotriva voinței tale ai făcut?
  • Cât ai stat în trafic?
  • Cât ți-a luat să argumentezi că de fapt nu ai vrut să spui ceea ce s-a înțeles (dacă este cazul)?
  • Cât timp ai pierdut căutând fișiere sau lucruri pe care ai uitat unde le-ai pus?
  • Cât timp ți-a luat să faci ordine printre hârtii/lucruri?
  • Câtă mâncare ai aruncat (mâncare pe care tu ai gătit-o, deci timp și bani)?
  • De câte ori te-ai surprins visând?
  • Cât timp ai alocat discuțiilor contraproductive?
  • Cât timp ai folosit vorbind cu prietenii despre alții? (…..se mai cheamă bârfă!)
  • Cât timp ai alocat pentru refacerea unui material/raport pe care nu l-ai făcut bine din prima pentru că te enerva?
  • Cât timp ai petrecut întrebându-te cu ce să începi sau ce să faci mai întâi?

Ai prins ideea!

Acum te invit să faci o evaluare aproximativă a TIMPULUI TOTAL pe care l-ai identificat (suma timpilor „morți” pe care i-ai identificat prin întrebările de mai sus). Gata?

Dacă ai fost corect/ă față de tine, constați cu surprindere că afirmația „nu am timp” pe care ți-o repetai, nu este chiar așa de adevărată.

Să-ți spun un secret: am făcut lista asta într-un moment din viața mea când mă consideram foarte importantă și mereu mă plângeam de câte proiecte importante am eu și cum nu am timp. În 2005, la un curs de Analiză tranzacțională, trainera Marijka Wursten m-a pus să fac acest exercițiu și mi-a mai adresat o întrebare care m-a liniștit din graba mea nebun de importantă:

„Vrei mai mult timp ca să muncești sau ca să trăiești?”

Pam, pam! Îi văd și acum ochii de un verde smarald susținând, cu multă Iubire, demersul meu interior de explorare! A fost momentul în care m-am oprit din alergat și am început să experimentez mersul, la pas și cu pauze!

Ahhhhaaa, până nu uit: același exercițiu am descoperit că funcționează și pentru cheltuirea banilor sau pentru situația: „nu am bani!” – se trec pe o listă timp de 3-4 zile toate cheltuielile indiferent cât de mici, sau mai ales acele lucruri care ni se par minime! Și apoi, ne uităm la listă și începem să ne întrebăm:

„Chiar îmi trebuia să cumpăr și asta…..și asta…..și asta?”

Nu este vorba de zgârcenie, este vorba de a fi cumpătat, de a cheltui pe ceea ce este util pentru a nu fi nevoiți să alergăm să câștigăm mai mulți și mai mulți bani, ca să cheltuim și mai mult, și apoi să constatăm că nu mai avem timp:

Bani – Timp – Bani – Timp = Cerc vicios

Cerc vicios din care putem ieși numai prin CONȘTIENTIZARE. Ceva nou? Sigur că nu, dar spus diferit, astfel că de acum înainte suntem mai atenți!

Ok, am identificat „timpii morți” din programul fiecăruia. Ce putem face în acel timp, care să ne susțină starea de sănătate? Uite în continuare o listă de câteva lucru testate care funcționează și care te pot ajuta să îți menții starea de sănătate în parametri optimi:

  1. Respirația

Da, ai citit bine. Nimic nou! – poate că ai să gândești. Dar ,dacă știi, de ce nu aplici inspirul și expirul cât de frecvent poți: în loc de țigara „relaxantă”, în momentul în care te pregătești să îți verși năduful pe blonda care nu semnalizează, când vrei să-l „gratulezi” pe șef cu ceva vorbe de duh, când te pregătești să intri într-o dispută cu nevasta cicălitoare, când copilul îți adresează una din acele întrebări (De ce cerul s-a supărat și plouă?, de exemplu).

Un fapt fiziologic: celula nervoasă este singura celulă din organism care este dependentă de aportul de OXIGEN și GLUCOZĂ, adică nu și le poate produce singură! Noi cerem creierului să funcționeze optim fără să îi dăm ce are nevoie: oxigen și glucoză. Și încă ceva, în organism NU există depozite de oxigen! Așa că fiecare respirație amplă aduce în organism ceea ce acesta are nevoie.

Unde mai pui că respirația este primul pas spre o minte liniștită: pe cei care ați practicat tehnicile de Mindfulness vă invit să confirmați la rubrica de comentarii de sub articol dacă așa este.

Și cum facem ca să fie eficient? Să nu „pierdem” mult timp?

Îndreptăm coloana (nu drept forțat!) și, dacă este posibil închidem ochii, dacă nu atunci cu ochii deschiși începem să INSPIRĂM LENT pe nas câteva secunde (4-6 secunde), apoi, PAUZĂ 4-6 secunde, EXPIRĂM LENT 4 -6 secunde, PAUZĂ 4-6 secunde.

Ciclul se reia de 10-12 ori consecutiv sau până apare senzația de amețeală (dacă apare amețeala nu vă speriați, este momentul în care „încărcarea” cu oxigen a ajuns la maxim necesar pentru organismul respectiv).

Ce facem în timpul respirației?

Pur și simplu urmărim senzațiile care apar în corp.

Dacă simțim o zonă mai tensionată, ne setăm intenția ca prin expir să eliminăm starea de oboseală sau încordare. Și expirăm un pic mai amplu.

Și foarte important: NU GÂNDIM! Suntem pur și simplu observatorii procesului. Este ca și cum am veghea asupra propriei persoane.

Când citiți ceea ce scriu, poate că vă veți gândi: „ A, dar este foarte ușor să respiri 5 minute!” – hai, încercați ca preț de 3-5 minute să respirați cum v-am spus + să nu gândiți, să fiți numai observatorii propriei persoane.

……………………………………………………………………………………………………………………………

Eeiiii, cum a fost? Cam câte gânduri au început să dea năvală ca să fie gândite?

Ai reușit ca să te concentrezi numai pe respirație? Felicitări, dacă măcar ai încercat!

Dacă ai făcut câteva respirații, ai să observi că în corp s-a instalat o altă stare, parcă de ușoară detensionare și revigorare. Bucură-te că ți-ai ajutat corpul să funcționeze mai repede și mai bine prin aportul de oxigen: este ca și cum l-ai fi hrănit și se simte sătul!

  1. Deconectarea minții – mintea începătorului

Este un exercițiu extrem de simplu, dar foarte puternic în același timp, prin care putem deveni conștienți de aspectele vieții – uneori suntem atât de concentrați pe ceea ce dorim să facem, să obținem, încât parcă purtăm „ochelari de cal” și ne scapă aspecte care ne pot ajuta/susține în demersul nostru.

Îndreptați-vă atenția spre un lucru din mediul înconjurător: o floare, un fir de iarbă, un nor, sau spre ceva care să vă aducă bucurie: poate o ceașcă de cafea/ceai, pixul/creionul preferat.

Uitați-vă la ce v-ați ales ca și cum v-ați uita prima dată, cu ochii unui copil care explorează: Ce culoare are? Ce mărime? Ce formă geometrică? Ce densitate? Ce compoziție? Ce gust? Ce miros? Ce sunete produce? Și chiar dacă teoretic nu produce nici un sunet, ce sunete se aud? Ce îmi transmite acel lucru/obiect? Ce simt când privesc acel lucru/obiect? Dacă acel lucru/obiect s-ar face mare-mare și m-ar cuprinde, ce ar fi în interior? Dacă privesc din afară și de sus este la fel cum aș privi de jos în sus, din dreapta spre stânga sau din stânga spre dreapta? Dacă acel lucru/obiect nu ar fi fost inventat, cum ar fi fost viața mea? – acestea sunt câteva din întrebările pe care ți le poți adresa, astfel încât să poți explora mai mult.

Sigur că cineva poate spune: „Nu am timp de prostii de genul acesta!”

Da, dintr-o anumită perspectivă, poate fi adevărat. Dar spre ce alergi? Uneori trecem prin viață pe banda de viteză fără să mai savurăm călătoria. Vrem doar să bifăm încă o viață sau calitatea unei vieți?

  1. Decuplarea de pe „pilot automat”

Într-o zi facem foarte, foarte multe activități pe pilot automat: ne spălăm pe mâini, ne pieptănăm cam în același fel, punem masa, închidem/deschidem ușa/laptopul, mergem, ne așezăm la birou etc. Este utilă crearea de automatisme pentru că organismul învață să consume mai puțină energie prin realizarea activității respective. Numai că, pe măsură ce activitățile noastre devin automate, noi căpătăm sentimentul de siguranță și le executăm fără să mai gândim. Și atunci încep să apară tot felul de gânduri care trebuie „gândite”! Aici este capcana în care am căzut cu toții! Nu este nimic rău în crearea automatismelor. Nu este nimic rău în a gândi. Numai că ar fi util să le facem adecvat: când fac o activitate repetitivă să mă observ în ceea ce fac, ce simt, cum realizez ceea ce fac. Când am un gând, îl analizez și îi dau spațiu să se dezvolte. Cu alte cuvinte, când fac ceva, este recomandat să fiu total în ceea ce fac.

  1. Porția de auto încurajare

Știu că știi că starea de bine produce în corp endorfine. Așa – și ce faci cu această informație?

Am întâlnit foarte puțini oameni dispuși să recunoască meritele sau lucrurile bune/speciale pe care le facem (Mihaela, îți mulțumesc și pe această cale pentru cuvintele delicate pe care mi le spui!). Este ca și cum ar crede că se termină Bunătatea de pe lume dacă o împrăștie în jurul lor.

Așa, și ce să facem? Atunci când terminăm un task sau ajungem la un obiectiv ce ar fi să ne autogratulăm, autoapreciem, autolăuda, automulțumi (știu că unele din ultimele cuvinte nu există în DEX, dar ele susțin foarte bine ideea pe care doresc să o transmit!!!!!). Și nu numai: poate că o autoîmbrățișare nu ar strica (uite un articol mai vechi pe această temă Stii ca exista imbratisatori profesionisti )

Poate că se poate ca exercițiul să fie și mai eficient dacă, după ce ne autoapreciem, identificăm și modul în care am reușit ceea ce am făcut – identificarea modalității practice. Este lecția de cunoaștere pe care să o luăm mai departe.

Și nu uita: ZÂMBEȘTE-ȚI și ZÂMBEȘTE!

La nivelul feței există 38 de mușchi! Există o memorie a stărilor emoționale în mușchi – am scris despre asta aici:

Memoria muschilor

Așa că de ce să aștepți să vină cineva din exterior, să facă ceea ce tu poți mult mai bine și mai repede?!

Și dacă ar fi să recapitulăm:

  • Respirație 3-5 minute
  • 3-5 minute de explorare – Mintea începătorului
  • Ieșirea de pe „pilotul automat” – când este posibil
  • Autoaprecierea 2-3minute
  • Zâmbetul la purtător – când se poate

Dacă vrei îți poți instala un program care să te ajute să faci ceea ce tocmai ai citit: Awakening bell

Cu mult mai multe informații prezint în cadrul întâlnirilor de

Evoluție personală – Best of You

Până data viitoare,

Zile magice, cu drag

 Paula

Cât de mult te-a ajutat acest articol?

Click pe steluță și votează articolul!

Votul mediu / 5. Număr voturi:

Niciun vot până acum! Fii prima care votează acest articol.

Similar Posts

2 Comments

  1. SărutMâna… foarte REAL în a sufletului simțire articolul, m-am recunoscut… Mulțumim Mult !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *