Ce este dincolo de CONVINGERILE pe care le avem?

Timp de citire: 3-4 minute

Astăzi mă întrebam: ce este dincolo de convingerile după care îmi conduc viața?
Ce este dincolo de ceea ce cred eu despre un lucru/o situație?

Până acum ori de câte ori ceva nu funcționa în viața mea, căutam să mă clarific din punct de vedere logic, pornind de la definiții și folosind tehnicile pe care le știu. Astăzi a fost diferit și a fost un mare AHAAA pe care doresc să îl împărtășesc cu tine, dragă cititorule.

Conform cu ceea ce afirma Robert Dilts despre Nivelurile neuro-logice ale schimbării, VALORILE și CONVINGERILE sunt consecința unor ABILITĂȚI care, la rândul lor, se bazează pe COMPORTAMENTELE REPETITIVE pe care le avem într-un anumit MEDIU.

Deși am folosit de multe ori această piramidă în identificarea unui blocaj, de data aceasta lucrurile nu au mai funcționat la fel de repede și ceva din mine m-a atenționat că mai există un aspect la care nu privesc. Și atunci am realizat că există o legătură subtilă, energetică, între convingeri și valori pe de o parte, și tot restul lumii, pe de altă parte!

Dincolo de CONVINGERI și VALORI se află:
……REZULTATELE pe care le obținem,
……RELAȚIILE pe care ni le dorim,
……VIAȚA pe care o dorim,
……OMUL care SUNTEM, dincolo de convențiile sociale,
…… și, cel mai important, este SUFLETUL FIECĂRUIA DINTRE NOI!

Sufletul este cea mai gingașă parte din/cu noi, partenerul de viață care ne însoțește sau care se uită la zbaterile zilnice la care ne supunem. Este cea mai răbdătoare și tolerantă parte din noi! Cea care nu se supără că nu îi dăm atenție, că nu îi aducem flori sau că nu ieșim la cină împreună. Caută să se automotiveze cum poate, așa nebăgat în seamă și uitat, lăsat în permanență în umbră, și eternul aspirant la locurile codașe din Must și To Do List-urile noastre impresionante și pline de ALȚII, de CEILALȚI!

Este pentru prima dată când, uitându-mă la mine, am perceput cum se revarsă straturi peste straturi de CONVINGERI care erau pietrificate. Brusc mi-a venit în minte întrebarea:

Cât la % din aceste convingeri sunt gândite de mine și cât la sută reprezintă „zestrea” educativă de care avem cu toții parte? – ideea de la care a pornit întrebarea era de fapt o afirmație care a avut mare impact asupra mea: Există două tipuri de GÂNDURI: cel gândit de mine sau gata gândit (de alții)!

Dar să revin la straturile care desprindeau cu dificultate, pentru că se opunea OBIȘNUINȚA căreia îi permitem să ne domine – da, obișnuința ne ajută să ne formăm OBICEIURI – asta este partea bună. Dar nimeni nu mi-a spus că din timp în timp este util să CONȘTIENTIZEZ obiceiurile pe care le am, să le inventariez și să le fac un UPDATE, să constat dacă îmi sunt utile sau nu. (La momentul la care am instalat obiceiul, se poate ca acesta să fi fost util și necesar – dar, pe măsura evoluției individuale, poate că nu mai îmi servește sau chiar mă blochează, de ex. mi-am format obiceiul de a-mi lua notițe în scris, dar asta presupune că nu mai dezvolt și celelalte canale de comunicare prin care să primesc informațiile, ceea ce la un moment dat începe să mă limiteze).

Cu alte cuvinte: mediul din care provin, împreună cu comportamentele pe care le deprind, îmi vor crea niște obișnuințe (obiceiuri), care vor genera aptitudinile/abilitățile mele (alegem să le spunem calități, dar ele nu sunt decât comportamente exersate; am făcut această precizare ca să nu mai credem că avem calități și defecte – avem numai trăsături de personalitate exersate mai mult, și altele spre care nici nu ne-am îndreptat atenția!). Aptitudinile sunt pietrele de temelie pentru convingerile și valorile care la rândul lor ÎMI VOR DETERMINA REZULTATELE, RELAȚIILE, VIAȚA pe care o trăiesc. Toate aceste sunt ca niște construcții, și noi ne uităm numai din exterior la suprafață, fără să intrăm în profunzimea construcției pe care TOT NOI AM realizat-o – numai că nu am fost CONȘTIENȚI de pietrele (gândurile, convingerile) cu care am făcut acea construcție.

Calitatea rezultatelor, a vieții și a relațiilor mele reflectă CONVINGERILE mele. Îmi vine în minte un exemplu din viața mea: sunt medic, și la facultate am fost învățați despre cancer că este o boală incurabilă, că sunt foarte rare cazurile de remisie și nu există cazuri de vindecare – așa se preda studenților prin anii 1980. Existau niște clasificări ale gravității bolii, în care se spunea că gradele I și II ale bolii sunt ceva mai ușor tolerate de pacienți, gradele III și IV evoluează rapid cu complicații și spre deces. În 1999 am fost diagnosticată cu cancer stadiul III B – adică, mai avem puțin și gata. Au trecut de atunci 20 de ani(!) și sunt „mai verde” ca niciodată. Cum de a fost posibil? Făcând schimbări, foarte multe schimbări – pornind din mediu până la nivelul convingerilor și valorilor. Și viața mea a luat o altă direcție atunci când am început să pun la îndoială convingerile pe care aveam, să le analizez, să identific ce aveau la bază și apoi să fac modificările care să îmi fie utile.

Cu alte cuvinte, ceea ce doresc să transmit este că pe baza informațiilor pe care le primim ne „îmbrăcăm” cu straturi-straturi de convingeri care ajung să ne conducă viața, și astfel ajungem să trăim mecanic – între ceea ce ni se spune și ce se așteaptă de la noi, să reacționăm în loc să acționăm, să trăim în poveștile mentale pe care le construim, să supraviețuim în viață fără să trăim viața, să fim actorii în filmele de succes ale altora, să avem idealurile altora, să nu mai fim în contact cu propriile sentimente, să nu mai știm să ne exprimăm emoțiile constructiv, să facem lucrurile care sunt în trend……..și în tot acest tumult și zgomot exterior nu ne mai ascultăm acea parte invizibilă din noi care este Sufletul, și care ne-ar putea scuti de fooooaaaarte multă suferință dacă ar fi fost ascultat și dacă ne-am forma convingerile pe baza aceea ce simțim, percepem.

Poate că îmi veți spune ceva de genul că: pentru mine este ușor să spun așa ceva, că eu am avut noroc, că poziția socială în care sunt acum îmi permite să vorbesc așa și că eu nu știu ce greu este să te descurci cu banii mai ales când ai și 2 copii…etc.

Răspuns:

Vrei să știi cine ești, uită-te în viața ta și vei vedea cine ești!
Uită-te la rezultatele tale ca să știi care îți sunt convingerile care te blochează!
Uită-te la relațiile pe care le ai ca să identifici credințele care te sabotează.
Și în final, toate au legătură CU CINE TE-AI CONSTRUIT A FI, nu cu CINE EȘTI CU ADEVĂRAT la nivel de SUFLET.

Și totul poate să fie foarte simplu pornind de la a CONȘTIENTIZA ceea ce simți, crezi, spui, adică de la a fi PREZENT/Ă în PROPRIA VIAȚĂ sau altfel spus: NIMIC NU „TREBUIE”, și ASUMA-ȚI RESPONSABILITATEA PROPRIILOR DECIZII!