Excelență individuală prin Programare Neuro-Lingvistică
Iași, duminică 13 martie 2016 o zi nehotărâtă, nu știe nici ea în ce direcție să o apuce: spre ploaie, Soare, Vânt, seninătate, înnourare. Dintre toate a ales indiferența, adică din tot ce se putea câte puțin. Mă pregătesc să ajung la un eveniment organizat de Biblioteca „Ghe. Asachi” din Iași in cadrul proiectului demarat în noiembrie 2013, BiblioZen – Ateliere de initiere in spiritualitatea contemporana.
Titlul pe care l-am propus: Excelență individuală prin Programare Neuro-Lingvistică
Împreună cu „asistentul” meu, laptopul și încărcată de materiale, flyere și roll-up am pornit în aventura întâlnirii. A început o ploaie măruntă și rece. Pentru câteva secunde m-am gândit că pe așa o vreme vor fi destul de puțini cei care vor veni! Am mers mai departe cu bucuria și cu încrederea întâlnirii unor oameni speciali! Și gândurile mi-au fost răsplătite de prezența unor oameni frumoși cărora le mulțumesc și pe această cale pentru disponibilitatea de timp și deschiderea pe care mi-au acordat-o.
Au fost două ore care parcă au zburat, dar în care ne-am simțit bine împreună, ne-am relaxat, am râs și am interrelaționat excelent!
Întâlnirea am început-o paradoxal: cu o Pauză!
Da, ai citit bine, cu o Pauză!
Am început printr-o relaxare! De foarte multe ori ni se întâmplă ca să ajungem într-un loc, la o întâlnire, la un curs, dar SĂ NU FIM total în locul și momentul respectiv – gândul nostru să fie încă pe drum sau să fi rămas cine știe pe unde! Pentru a fi eficienți și a fi totali în ceea ce facem este util ca orice fel de activitate să fie începută cu o Pauză în care fiecare se realiniază cu propriile gânduri, emoțiile sau stările potrivite momentului, este centrat asupra ceea ce simte și cam pe unde în corp și are posibilitatea să-și detensioneze/relaxeze acele zone. Pentru facilitarea procesului folosesc muzică – de data aceasta am ales un fragment din Karl Jenkins Benedictus.
Am continuat cu evaluarea personală: pentru a vorbi despre
Excelență individuală prin Programare Neuro-Lingvistică
este util și necesar un demers de autoexplorare pentru a:
- defini starea prezentă
- identifica spre ce tindem să ne îndreptăm, ce dorim să obținem
- stabili pașii pe care îi are fiecare în foaia de parcurs.
Am ales pentru acest moment exercițiul Roata vieții ușor modificat grafic față de ceea ce se știe:
- Am pus intenționat 10 central și 1 pe extreme tocmai ca să sugerez faptul că, fiecare dintre noi, pentru a avea o viață echilibrată, plină de armonie și care să îi aducă rezultatele dorite, ar fi important să fie cât mai centrat, adică motivarea și rezolvarea situațiilor să îi vină din interior.
- Așezarea în opoziție a cadranelor care ne compun viața oferă o imagine vizuală a ceea ce este dispus fiecare să sacrifice: bani vs. sănătate, profesie, carieră vs. familie, rude, prieteni, recreere, relaxare, hobby vs. dezvoltare personală, spirituală.
Fiecare dintre participanți a fost invitat să acorde o notă care să exprime gradul de satisfacție pe care îl resimte în aria respectivă (nota este una subiectivă, nu poate fi comentată, analizată, interpretată – de ex. cineva poate să nu aibă un cont cu multe zerouri, dar să își dea nota 9 în aria respectivă, în timp ce altcineva poate să aibă un cont bancar semnificativ de care tot să nu fie mulțumit și să noteze zona Bani cu 7! )
Și dacă tema întâlnirii a fost:
Excelență individuală prin Programare Neuro-Lingvistică
se impunea să dăm câteva repere definitorii pentru cadrul discuției.
Sistemul NLP – Programarea Neuro-Lingvistică a fost elaborat de Richard Bandler si John Grinder în 1976 și s-a dovedit util în:
- optimizarea comportamentului (la sportivi, artişti, astronauţi)
- perfecţionarea învăţării
- medierea conflictelor
- comunicarea interpersonală și intrapersonală
- rezolvarea comportamentelor indezirabile.
În definirea Programării Neuro-Lingvistice prefer să prezint punctele de vedere ale fondatorilor:
Richard Bandler spunea că Programarea Neuro-Lingvistică este:
„Capacitatea de a-ţi stăpâni propriile stări prin controlul pe care îl exerciţi asupra propriului creier” sau:
„O atitudine şi o metodologie care se bazează pe un anumit set de tehnici.”
În timp ce John Grinder afirma:
„Studiul perfecţiunii şi modul în care o putem reproduce!”
Dacă suntem un atenți la cuvintele care formează Programarea Neuro-Lingvistică dezlegăm enigma: Dar ce înseamnă această asociere de cuvinte?
Cuvântul NEURO: sugerează că prin intermediul celor cinci simţuri: vizual, auditiv, kinestezic, olfactiv, gustativ experimentăm lumea înconjurătoare, sistemul nostru nervos este implicat în toate activitățile și acțiunile noastre, mintea şi trupul nostru sunt părţi ale aceluiaşi sistem. Neurologia noastră include atât reacţii fiziologice, cât şi procese de gândire – pentru a susține această afirmație am experimentat cum se poate crește flexibilitatea coloanei vertebrale în numai 2 minute!
Cuvântul LINGVISTIC: prin limbaj atribuim sensuri şi comunicăm cu ceilalţi, incluzând şi semnalele psihologice inconştiente. Ni se pare că știm să comunicăm când de fapt, de cele mai multe ori transmitem informații, iar cel din fața noastră, în funcție de cât de liniștită îi este mintea, percepe informațiile mai mult sau mai puțin total, corect, acurat. Și pentru ca să nu rămână numai în zona teoretică, am făcut și un exercițiu de comunicare! Sigur că ne-am amuzat din ceea ce a ieșit, dar ne-a cam dat de gândit….
Cuvântul PROGRAMARE: este un termen împrumutat din tehnica de calcul pentru a desemna modul în care ne organizăm sistemele neurologice şi comunicarea pentru a atinge anumite scopuri, dar se pare că uneori operăm cu „programe” deja existente care nu ne aparțin fiind preluate și care ne conduc spre rezultate nedorite.
Utilizarea principalelor tehnici, modele şi concepte din cadrul Programării Neurolingvistice conduc spre:
- stabilirea şi atingerea unor ţeluri înalte
- a fi capabil să identificăm şi să modelăm performanţele celor care ne impresionează
- depăşirea prejudecăţilor şi a rutinei
- dezvoltarea abilităţilor de a învăţa: ne va ajuta să trecem prin etapele de incompetenţă inconştientă – incompetenţă conştientă – competenţă dobândită – competenţă inconştientă
- comunicare convingătoare cu cei din jur
- stabilirea unor nivele relaţionale cu cei din jur la nivel de performanţă prin Rapport
- a devii conştient de ceea ce comunicăm, în realitate, cu cei din jur
- conştientizarea limbajul folosit în timpul comunicării
- dezvoltarea capacității de schimbare și modelare.
Pentru că timpul a fost scurt, numai două ore, din tot ce se poate prezenta în relație cu NLP am ales Modelul de comunicare care explică, după părerea mea, cel mai bine cum decurge comunicarea dintre noi: din milioanele de biți de informație care bombardează secundă de secundă sistemul nostru nervos, pe calea celor 5 simțuri, noi percepem numai 5- 9 (11)+/- 2 informații, cam 0,0010% – 0,0013% din ceea ce vine spre noi!!!!
Și pentru că am amintit de cele 5 simțuri am prezentat cuvintele care caracterizează canalele de comunicare: de exemplu Vizualii
colectează informaţii din mediu prin imagini pe care le văd
au tendinţa să spună:
Văd îmbunătăţiri
Am o imagine clară
Realitatea este în culori vii
O perspectivă luminoasă
Situaţia este albastră
Vedeţi…
și folosesc cuvinte: a afişa, a clarifica, a distinge, a expune, a ilustra, a înfăţişa, a observa, a părea, a proiecta, a scruta, a vedea.
Informațiile pe care le percepem pot suferi procese de eliminare, distorsiune sau generalizare informațională pentru că fie nu suntem atenți la ce transmite cel din fața noastră, fie nu ne interesează, fie considerăm că știm lucrurile respective, fie că facem asocieri mentale în funcție de ce gândim în acel moment sau în legătură cu sistemele proprii de valori. Practic se mai pierd niște biți de informație din informația inițială care a fost filtrată de organele de simț.
După ce trece prin aceste filtre mai urmează unul: cel al reprezentării noastre interne pentru noțiunea despre care se vorbește. De ex. când spunem cuvântul „măr” nu știm despre ce soi este vorba, dacă este copt sau nu, ce culoare/gust/aromă are, ce senzații apar în minte noastră, dacă mai sunt și alte asocieri măr – vierme – stricat.
Un alt filtru prin care mesajul trece este cel al stării de moment al comunicatorului și celui care receptează. Sigur că sunt multe alte filtre despre care nu am vorbit, dar pe care le dezvolt la cursurile pe care le susțin: NLP Practitioner sau NLP Master.
Ceea ce am dorit să subliniez a fost faptul că, multe dintre situațiile de conflict, ceartă, dispută pot fi evitate prin atenția acordată procesului de comunicare.
La finalul prezentării am dorit să scot în evidență faptul că, Programarea Neuro-Lingvistică dispune de o multitudine de tehnici și metode prin care se pot dezamorsa stările conflictuale foarte rapid, ecologic și plăcut. Așa că ne-am jucat cu o tehnică preluată de la John Grinder & Judithe Delozier care se regăsește în New Code NLP: The Alphabet Chat Personnel Editing Format. La sfârșitul exercițiului mulți dintre participați se întrebau care a fost problema de la care au pornit! Da, chiar funcționează și poate că data viitoare veți încerca și voi, cititorii noștri.
Atmosfera a fost minunată, participanții s-au implicat în exercițiile propuse și au experimentat ceea ce înseamnă farmecul Programării Neuro-Lingvistice – poate că unele dintre exercițiile propuse le erau cunoscute, dar cu siguranță că acum le-au perceput de la un alt nivel de cunoaștere ceea ce le-a adus o plus valoare.
Ceea ce m-a impresionat a fost, repet, atmosfera minunată și caldă. Unul dintre participanți întreba pe FaceBook: „Când ne mai jucăm?”
La sfârșit am primit un cadou potrivit cu ceea ce fac și pe placul sufletului: flori și o carte!
Mulțumesc Luminița Dana Leonte și BiblioZen pentru invitație!
