Cum ne măiestrim propriul drum în viață?
Timp de citire: 6 minute, dar numai pentru Sufletul tău!
De ce numai eu nu am succes?
De ce X obține și eu nu?
Vreau să am și eu ce are Y!
Eu nu am noroc!
Eu sunt urmărit/ă de ghinioane!
De ce trebuie să pătimesc atât?
…..…sunt formulări pe care le-ai auzit cu siguranță și tu, poate chiar că ți le-ai spus, nu chiar așa formulate, dar apropiate ca idee.
Din practica personală, dar și din cea de la cabinet, din training-uri, de câte ori NU ni se întâmplă ce ne dorim, un posibil răspuns (sunt mult mai multe) se află în modul în care FORMULĂM obiectivele. STAI! Nu pleca de pe pagină pentru că nu voi vorbi despre obiective formulate SMART, PURE sau CLEAR – găsești și la mine pe pagină informații despre acestea:
Astăzi vreau să vorbim despre cu totul altceva:
Cum ne măiestrim propriul drum în viață?
Mulți dintre noi dorim să fim cât mai racordați la Scopul vieții noastre. Și este posibil ca să nu știm dacă suntem pe cale „cea bună”! Mai jos redau câteva repere:
- bucuria de a face lucrurile respective,
- ieșirea din timp și spațiu în timp ce acționăm în direcția dorită,
- sentimentul de bucurie/fericire/calm/nerăbdare fremătătoare (sunt cumularea lor), umorul,
- generarea de idei, creativitate nesperată, inspirație, acceptarea a ceea ce vine spre mine
- întâlnirea oamenilor/resurselor de care am nevoie
- lipsa oboselii sau gândurilor perturbatoare,
- încrederea necondiționată în cine ești și ce știi să faci,
- naturalețea cu care răspunzi situației,
- senzația de conectare și racordare la Univers și parcă, Cineva, mai presus de tine te susține.
Când mare parte din aceste jaloane se întâlnesc în viața noastră, atunci știm sigur că ceea ce întreprindem este pentru noi și ne servește scopului nostru în viață.
Când nu avem stările sau emoțiile enumerate mai sus, este util să ne oprim, să respirăm și să OBSERVĂM ce se întâmplă, să REFORMULĂM ce ne dorim pentru ca apoi, să o luăm de la capăt.
Când spun SĂ OBSERVĂM înseamnă, pe de o parte, să observăm dacă sunt în contextul potrivit, cu oamenii adecvați pentru ceea ce doresc să construiesc, și cel mai important SĂ VORBESC CU MINE, să am un dialog FOARTE sincer:
- Ce doresc? Ce doresc CU ADEVĂRAT, adică din tot Sufletul meu, cu toată ființa mea?
- Dacă ar fi să transmit lumii un mesaj audio-video despre ce îmi doresc, ce imagini aș folosi, ce aș spune și ce stări aș transmite?
- Dacă nu aș avea această problemă/situație/provocare/dilemă/chestiune/impas cum ar fi viața mea? Cum o descriu?
Și bonus, două întrebări speciale:
- Imaginează-ți că ai obținut ceea ce îți dorești, cum ar fi viața ta mai departe? (ultimele două întrebări par a fi asemănătoare, dar ele sunt diferite: penultima întrebare pune mai mult accent pe un tablou de moment, ultima întrebare te ajută să te orientezi și mai departe, spre următorul obiectiv)
- Imaginează-ți că dormi o noapte cu un somn magic. Când te trezești nu mai ai problema. Cum știi că a dispărut? Ce anume te face să știi?
Dacă simți o ușoară stare confuzie este perfect pentru că tocmai te-am invitat în afara zonei de confort mental și mintea conștientă nu mai știe cum să se descurce – genul acesta de jocuri mentale ajută la spargerea barierelor mentale, dacă îți dorești, te aștept la noul program de NLP Practitioner pe care l-am up-datat cu tehnici speciale: Formare NLP Practitioner.
Dacă faci parte din categoria de oameni care nu se tem de schimbare și își doresc transformări semnificative în viața lor, te invit să te întrebi: De ce aș avea nevoie de curaj în desenarea propriei vieți?
Pentru că pare simplu în a-ți stabili niște scopuri, adică să treci de la o stare prezentă la una dorită. Numai că, uneori, se întâmplă ca totul să se năruie în faza de aplicare, de la început sau pe parcurs. De ce? Pentru că obiectivul este perceput ca pe ceva care trebuie bifat, ca pe o provocare, și NU ca pe un REZULTAT DORIT, consecința unor pași stabiliți și atent monitorizați.
Care sunt elementele cheie care fac ca obiectivul să fie formulat în termeni de rezultate?
1.Este obiectivul meu?
Poate părea surprinzătoare întrebarea cu care încep, dar mi se pare o întrebare fundamentală. De multe, odată cu educația, primim „la pachet” și opțiunile de viață ale celor care ne cresc. Am văzut multe situații în care dorințele părinților sunt preluate de copii pentru a fi îndeplinite. Și pentru descendenți obiectivele se poate să nu fie suficient de motivante și ne mai mirăm de ce rata de abandon este așa de mare?
Deci, primul element de la care este util să pornim este să ne întrebăm dacă este obiectivul meu, dacă chiar eu am fost cel/cea care îl vreau sau dacă vreau să fiu un copil „bun„ și să îndeplinesc visele celor din jur!
2.Formularea afirmativă
Uneori ne formulăm obiective de genul:
Nu vreau să mă mai bâlbâi.
Nu vreau să mai mănânc ciocolată.
Nu vreau să îi mai critic pe ceilalți.
Nu vreau să mai fumez.
Nu vreau să întârzii.
….și exemplele pot continua. Numai că exemplele de mai sus nu sunt corect formulate.
Important este să spun EXACT ce DORESC, nu ce NU doresc!
Vreau să vorbesc fluent și cu dicție.
Mănânc zilnic 2 cubulețe de ciocolată care împreună să aibă maxim 10 grame.
Găsesc la fiecare ceva care să îmi placă.
Vreau să am plămâni sănătoși, să respir amplu.
Îmi doresc să fiu exact la timp la fiecare întâlnire.
3.Contextualizează pe cât posibil: când, cum, cu cine, cu ce
Obiectivul este util să nu rămână suspendat, amintește-ți că este o invitație pe care o lansezi către Univers. Când lansezi o invitație faci toate precizările: când să ne vedem la ce oră, ce fel de întâlnire este (informală sau cu ținută obligatorie), locația, cine mai vine (eventual), cam cât va dura. De ce atunci când lansăm invitații suntem foarte atenți la detalii, dar când este vorba despre noi și obiectivele noastre, suntem cam neglijenți, uneori.
Un exemplu de transformare a unui obiectiv de genul:
Vreau să slăbesc.
în
Vreau să dau jos 5 kg din țesutul adipos în 5 săptămâni mergând zilnic 40 de minute pe jos în ritm alert.
Da, știu că este lung și plictisitor, dar când te sui în mașină și îți pui GPS, îi dai coordonatele exacte, nu? Obiectivele noastre sunt cele care ne pot dirija pe drumul prin viață.
4.Obiectivul tău depinde NUMAI de tine sau sunt și alții implicați?
Vreau ca tot ce fac să fie apreciat! – nu poate fi un obiectiv fezabil, pentru că nu TOȚI sunt obligați să mă aprecieze, pot fi și oameni care nu sunt interesați de subiect; alții nu rezonează cu mine; alții sunt prea preocupați de ei și nu mai sunt atenți la ce se petrece în jur. Și dacă eu îmi setez un astfel de obiectiv, sigur voi fi dezamăgită, voi crede că au ceva cu mine, mă voi simți criticată, etc.
Astfel de obiective nu sunt INIȚIATE și MENȚINUTE de mine deci, nu sunt în controlul meu, depind de mult prea mulți factori aleatori.
De fapt printr-un astfel de obiectiv ce urmăresc? Să obțin o stare de bine! Dar acesta NU este un obiectiv. STAREA depinde numai de mine și o pot avea INSTANT, nici nu este necesar să fac prea mare efort! Pur și simplu îmi aduc aminte de un moment când am simțit starea respectivă, o trăiesc, o amplific și este în interiorul meu. Starea emoțională este din interiorul tău, nu necesită pași, ci se instalează instantaneu, apoi poți să o amplifici.
5.Include în formulare cuvinte bazate pe senzații
Este un mod excelent de a face ca un obiectiv să devină atractiv și să te ajute să te motivezi. Senzațiile, ceea ce simt este ceva cunoscut pentru mintea mea subconștientă și asta face ca obiectivul să fie, aparent, mai ușor de integrat.
Revin la exemplul anterior: Vreau să slăbesc. – devine din perspectiva senzațiilor asociate: Ce minunat mă simt cu 5 kg mai puțin! Sau Vreau să dau jos 5 kg de grăsime pentru ca să mă simt flexibilă, zveltă cu un corp armonios.
6.Când îți stabilești un obiectiv ai grijă să îți schițezi și pașii pe care urmează să îi parcurgi
Când ne stabilim un obiectiv foarte ambițios există posibilitatea ca să te sperii singur/ă de măreția acestuia și să te descurajezi. Este în regulă dacă îți fixezi obiective semnificative, NU RENUNȚA numai pentru că alții strâmbă din nas sau te descurajează, dar ai grijă să îți setezi etape pe care să le atingi.
De exemplu:
Vreau să slăbesc 15 kg.
Vreau să scriu o carte de 225 pagini.
sunt obiective care pot părea de neatins, mai ales dacă vrei ca cele 15 kg să zboare în 10 zile sau cartea să fie finalizată într-o noapte! Dar dacă îți propui ceva de genul:
Vreau să dau jos 15 kg de grăsime în 5 luni mâncând porții mici de mâncare sănătoasă (îți definești clar ce înseamnă asta pentru tine), mestecând foarte bine alimentele și ori de câte ori apare senzația de foame, inițial beau un pahar de 250 ml de apă plată și apoi, la 15 minute verific dacă îmi mai este foame.
Scriu zilnic câte 2 pagini cu 800 de cuvinte, timp de 4 luni.
Știu că pare lung, complicat și foooaaarte sofisticat! Și cineva îmi poate spune că nu are timp de astfel de formule, că nu sunt realiste. Da, ai dreptate, dar timp ca să urmărești paginile de face-book ale prietenilor ai? La stop stai? Aștepți la rând? Ai răbdare ca programele de la laptop să ți se încarce? – toate sunt variante de extra timp pe care îl poți folosi pentru tine, nu să îl risipești pentru ceilalți
Spargerea unui obiectiv măreț în subobiective pare ca ce ți-ai propus să devină mult mai ușor de realizat. Și apropos: Gândește-te care este primul lucru/pas pe care îl poți face ASTĂZI/ACUM în atingerea obiectivului tău?
7.Fobiectivului în termeni atractivi și convingători
Câteva întrebări care ar putea să îți explice foarte bine ceea ce doresc să spun, sunt:
Obiectivul este convingător?
Obiectivul te motivează în așa fel încât să te facă să te trezești dimineața și să te facă să îți dorești să lucrezi pentru obiectivul tău?
Viitorul în care te invită este plin de entuziasm?
Ce ar trebui să îl reformulezi astfel încât să îl simți mai atrăgător, irezistibil și convingător?
8.Ce resurse va fi nevoie să folosești astfel încât să îți îndeplinești obiectivul?
Și aici mă refer la RESURSE INTERNE: determinare, hotărâre, implicare, încredere, siguranță, atenție, voință, calm, răbdare, perseverență, capacitate de a discerne ce informații îți sunt utile, memorare…etc…..toate de care avem nevoie sunt în noi sau pot fi construite. Fii conștient/ă de ceea ce ai nevoie de la început pentru a nu te demotiva pe parcurs.
Identificarea resurselor devine un obiectiv subsecvent (subordonat) pe care să îl dezvolți, dar care pare mai ușor de atins.
De exemplu:
Vreau să slăbesc 15 kg.
Vreau să scriu o carte de 225 pagini.
În ambele exemple am nevoie de perseverență. Deci, obiectivul pe care îmi centrez atenția este să îmi dezvolt perseverența și mă bucur cu fiecare zi în care fac lucrurile cu perseverență, chiar dacă inițial, se poate să fac mai puțin decât am pe lista mea de lucruri de rezolvat, dar dacă fac conștient și constant lucruri este mai important pe termen mediu și lung.
9.Cum știu că sunt pe drumul pe care mi l-am stabilit?
Când mergem cu mașina pe drum, din când în când vedem indicatoare prin care suntem anunțați câți km mai avem de parcurs până la destinație. Așa este și cu obiectivele noastre: ne ajutăm SINGURI verificându-ne că suntem pe ruta potrivită dacă ne fixăm niște repere pe care să le avem în vedere. Ar fi util să îți răspunzi la câteva întrebări pe care ți le stabilești DE LA ÎNCEPUT, DUPĂ CE ȚI-AI FIXAT OBIECTIVUL!
Cum îți vei da seama că ți-ai atins scopul?
Care vor fi senzațiile din corp la atingerea obiectivului?
Când vei ști că ți-ai atins scopul și te poți relaxa?
10.Verificarea ecologiei
Verificarea ecologiei este o formulare pe care o folosim în NLP și care se referă la a verifica dacă obiectivul tău are impact negativ asupra ta sau a celor din jurul tău.
Îți poți da seama de aceasta adresându-ți câteva întrebări:
Scopul pe care mi l-am propus este în acord cu celelalte scopuri și valori ale mele?
Este „ceva” din mine care nu rezonează cu scopul propus? (Dacă răspunsul este da, atunci reformulează-ți scopul până fiecare parte a ta este în acord cu ceea ce ți-ai propus.)
Scopul propus îți va îmbunătăți viața? Viața ta va fi mia frumoasă după atingerea acestui scop?
Cum îi afectează pe cei din familie ceea ce mi-am propus?
Varianta supersimplificată la ceea ce am scris mai sus este:
Componentele fundamentale în stabilirea rezultatelor
Specific
Fundament senzorial
Starea dorită/Starea prezentă
Procedură de păstrare a evidenței
Ce anume vreau?
Ce anume vezi, în legătură cu rezultatul dorit?
Ce anume auzi?
Ce anume simți ce miros are?
Ce gust are?
Ce anume vreau?
Ce se întâmplă acum?
Care este deosebirea?
Cum știu că mi-am atins scopul?
Și pentru final cel mai potrivit mi se pare să menționez ce spunea Jim Rohn:
1.Verificarea ecologiei
Pentru fiecare efort controlat, există o răsplată înzecită!
Jim Rohn