Spune ceea ce ai de spus și dă valoarea la ceea ce spui! (II)
Meta-modelul: o cale de îmbunătățire a comunicării
Noi experimentăm lumea prin intermediul simțurilor noastre: vizual (primim imagini), auditiv (receptăm sunetele de o anumită frecvență), olfactiv (mirosim mediul), gustativ (sesizăm gusturi diferite) și kinestezic (prin mișcare, atingere).
Percepția realității noastre este filtrată sau este verificată din perspectiva a ceea ce știm realizându-se procesele de generalizare, distorsiune și ștergere de informații. În felul acesta, din multitudinea de informații care ajung la noi în fiecare secundă (peste 2 milioane de biți de informație/secundă), sunt selectate numai câteva care pot fi procesate la nivelul sistemului nervos (7 biți de informație+/-2). Dacă toată informația care ne bombardează secundă de secundă ar trebui să fie procesată îți imaginezi cam ce s-ar întâmpla la nivelul sistemului nostru nervos? Cam de câtă energie și timp ar fi nevoie? În aceste condiții, pentru eficientizarea procesului de analiză și sinteză informațională, se ajunge la filtrarea informațiilor.
Interesant este că procesul de omisiune este unul care ne poate stimula, într-o oarecare măsură și creativitatea. Dacă cineva îți spune: Mi-am cumpărat o mașină! fără alte detalii, poți începe să brodez pe această temă: ce culoare, ce marcă, care este capacitatea cilindrică, este nouă, a plătit integral sau cu împrumut, are aer condiționat și Cd-player, etc.
Dezavantajul proceselor de omisiune constă în restricția și limitarea proceselor de gândire și înțelegere: putem refuza (șterge) informațiile care vin dintr-o anumită zonă (de la o anumită persoană), putem dezvolta tentația de a omite complimentele și de a recepta numai critica.
Tiparele conversaționale cuprinse în Meta-modelul propus de John Grinder și Richard Bandler (partea a II-a)
| Tipar conversațional | Exemplu | Întrebări cu ajutorul cărora putem să recuperăm informațiile lipsă sau să ne deschidem perspectiva |
|---|---|---|
| ȘTERGERI/OMISIUNI | ||
| Informații importante sunt eliminate, ceea ce conduce spre limitarea gândirii și/sau acțiunii. Prin intermediul întrebărilor sunt recuperate, acumulate informațiile pierdute, este refăcut indexul de referință și este specificat verbul. | ||
| 2.a. Eliminări sau ștergeri simple | Ajutor! Am fost plecat. | Cu ce te pot ajuta? Unde ai fost plecat? Cât ai stat? Cu cine/ce ai plecat? În ce scop ai plecat? |
| Judecățile
se pot încadra la categoria Eliminări/ștergeri simple sau pot fi considerate Generalizări | Greșești! | Pe ce te bazezi când spui asta? Cine spune asta? Numai acum sau și altă dată? Nu a fost nici un moment când am făcut ceva bine? |
| 2.b. Compararea | El este mai bun ca mine. | La ce este mai bun? Comparativ cu ce faci referire? Cine și când a decis? |
| 2.c. Persoane absente
(Index referențial nespecificat) | Ei nu ascultă. | Cine nu ascultă? Pe cine nu ascultă? Când nu ascultă? Nu există nici o situație în care ei ascultă? |
