Ce fel de copii dorim să creștem?

O mămică mi-a solicitat o ședință de coaching pe tema faptului că se simte vinovată față de violențele pe care le văd cei mici în familie și dacă pe termen scurt își protejează suficient copii față de lucrurile negative din mediul în care cresc (avea o căsnicie cu „năbădăi” – certuri – bătăi –împăcări, un ciclu care se repeta periodic).

Subiectul este unul extrem de profund și necesită mai multe întâlniri pentru palierele diferite pe care sunt afectați cei implicați.

Astăzi vreau să vorbim de numai despre un aspect: tendința noastră, a părinților, de a ne proteja copiii.

Sigur că este normală dorința de a ne proteja copiii. Intenția este minunată, dar aplicarea practică este problematică.

Este răspândită mentalitatea „să ne protejăm” copii cât timp locuiesc cu noi.

Asta ar însemna ceva de genul: să ne creștem copii într-un clopot de sticlă în care să le zugrăvim totul în roz, să vadă numai înțelegere și perfectă armonie între parteneri, să folosim numai cuvinte „frumoase” pe tonuri liniștite și calme, să nu aibă parte de nici un obstacol, tot ce-și doresc să primească, să nu îi supere nimeni. Nu știu dacă așa ceva este posibil. Mențiune importantă: nu sunt de acord cu violența, sub nici o formă, în nici un mediu.

Și apropos de cele discutate mai sus, un articol foarte util în care explic pe larg despre protecție este

Părinți emoționali și copii copy-paste

Când suntem protectori cu copiii și încercăm să-i ferim de „rele”, le facem cel mai mare deserviciu posibil: vor crește într-o lume ideală, una care chiar nu există, și își vor forma niște idei greșite, își vor crea niște așteptări, vor avea niște idealuri care la ieșirea în lume vor fi rapid spulberate.

Această protecție se va răsfrânge negativ în cel puțin trei direcții:

– când vor da de greu, ne vor pasa nouă problemele lor, pentru că doar noi știm să le gestionăm și oricum o facem mult mai bine decât ei pentru că suntem „antrenați” = neasumare de responsabilitate

– își vor dezvolta un comportament de amânare sau delăsare și mereu vor alerga în brațele părinților pentru că acolo nu li se cere nimic, este cald și bine

– vor transmite comportamentele neasumate și iresponsabile mai departe – ați văzut bunici care sunt „stâlpii familiei”? (nu mă refer la situațiile în care părinții pleacă la muncă și lasă copii la bunici)

Ce are semnificație să facem cu copii noștri?

– să le arătăm ambele fațete ale monedei și să le explicăm situația cu plusuri și minusuri în egală măsură – asta înseamnă să îi ajutăm să vadă ambele părți ale realității, sigur că nu mă refer să le arătăm violență fizică

– să construim, împreună cu ei pași, de acțiune de ieșire din situație – nu pentru a trăi în „șabloane” ,ci pentru a îi învăța să gândească, să analizeze o situație, să știe că ori de câte ori este necesar au tot ce le este util la îndemână, în interiorul lor

– să îi punem în situația de a lua ei decizii și de a-și asuma consecințele deciziilor: de ex. să fie responsabili cu a duce gunoiul, să strângă masa, să facă ordine în camera lor, să-și facă singuri ghiozdanul, să-și pregătească pachețelul pentru școală

– când la grădiniță/școală au loc evenimente nedorite, să le discutăm cu copii noștri din perspectiva echilibrată, nu din poziția cine are dreptate și cine nu / cine a greșit și cine este vinovat – știu că tentația este aceasta, dar dacă procedăm așa nu facem decât să îi creștem în dezechilibru – să vadă numai o singură parte din realitate și să creadă că așa este bine/normal.

– să cultivăm în copii noștri stările care să îi ajute să se automotiveze și să își construiască viața care cred că este potrivită pentru ei: prezență și conștientă (să fie atenți la ei, la ce simt, la mesajele pe care corpul lor le transmite, la ce simt și cum denumesc emoțiile respective), entuziasm, relaxare și conectare la creativitate, recunoștință pentru ceea ce sunt (mai apoi pentru ceea ce au/fac) și iubire.

Și te invit să reflectezi și la întrebarea: Noi îi învățăm pe copii sau ei pe noi?

Noi îi învățăm pe copii sau ei pe noi?

Chiar mi-aș dori să îmi scrii părerea ta despre acest subiect.

Uite încă un articol care se poate să te intereseze:

Părinți: VOI luați loc în bănci și trimiteți copii la joacă!

Mulțumesc!