Putem avea soluții la probleme nedefinite?

()

Timp de parcurgere: 6 minute

Acest articol poate fi ascultat aici: https://www.youtube.com/watch?v=_2PerNc1_tg

Cei care urmăriți postările mele de pe Facebook, sau îmi citiți/ascultați articolele, ați observat că am evitat în toată această perioadă să comentez subiectul legat de virusul acesta rebel. Destul de rar mi-am exprimat părerea public, poate doar între prietenii foarte apropiați.
Am fost întrebată prin câteva zeci de mesaje:

Ce părere am?
Există sau nu există?
Ce soluții folosesc eu ca să trec cu bine?
Ce este de făcut?
Cum să nu ne mai fie frică?
Cum îmi gestionez finanțele?

La întrebări am răspuns pe 21 iulie 2020 printr-o postare în urma căreia am primit și mai multe mesaje că nu spun clar, așa ca să înțeleagă lumea ce am în cap, că mă ascund după cuvinte etc. Mesajul de atunci era:

Pe una dintre paginile mele de FB, cineva m-a întrebat ce părere am despre Covid-19.
Cei care mă cunoașteți, știți că nu evit nici un fel de subiect, iar dacă este ceva ce nu știu recunosc simplu: “Nu știu, voi citi și apoi voi răspunde!”
Acum am ezitat dacă să răspund. De ce?
Pentru că indiferent ce voi răspunde, vor fi unii sau alții sau ceilalți care vor reacționa că nu este așa, că este altfel, ba nu, este gri etc. Ați prins ideea!
Fiecare cu partea de dreptate pe care o ține în brațe!
Eu voi răspunde așa: consider ca trăim niște vremuri minunate, suntem binecuvântați că suntem ACUM, AICI!
Virusul își face partea lui de treabă aducând haos, frică, teroare, furie, frustrare și tot ce mai este atașat de acest lanț de emoții.
Noi, oamenii, să ne facem partea noastră de poveste întorcându-ne spre noi, spre ceea ce potențial SUNTEM deja fără să știm, să ne privim dincolo de ochii fizici, să ne identificăm amprenta personală, să facem atât de liniște în mintea noastră încât orice gând nepotrivit să fie o întinare a sacrului intern, și mai ales sa ne reconectăm la Sufletul nostru pe care să îl simțim, nu să vorbim despre El.
Fiecare dintre noi se poziționează pe nivelul pe care îl alege, și de acolo privește evenimentele: în plan fizic, emoțional, mental etc.
Dar atunci când devii conștient/ă că de fapt totul este energie și vibrație, mergi spre sursa lucrurilor fără să mai existe dualități și tabere.
Vă aștept cu mare drag și bucurie să intrăm în contact, să lăsați comentarii și să vă înscrieți la newsletter-ul de pe site!
https://www.facebook.com/paula.drosescu.coach/posts/2727133297523257

Întrebările au continuat – la unele am răspuns, la altele nu.
Acum simt nevoia să fac un pic de liniște în acest subiect.

Am să plec de la formularea situației:

SINGURA CERTITUDINE
din momentul de față este că
TRĂIM O IMENSĂ INCERTITUDINE!

Nimic nu este sigur, totul se schimbă, datele și informațiile se bat cap în cap, situațiile sunt super schimbătoare. Ca să revin la întrebări, uite un pic care este contextul:

Suntem unanim de acord că trăim niște vremuri tulburi, neclare, da?

Le-am mai trăit până acum? Nu!
Este cineva care are experiența unor evenimente anterioare similare? Nu!
Este cineva pe glob care are soluții? Nu!
(sau poate da, poate nu, dar până acum nu au ieșit la iveală.)
Am fost pregătiți mental pentru a trece prin așa o experiență? Nu!
Am fost educați emoțional ca să gestionăm astfel de zile? Nu!
Am fost învățați să comunicăm astfel încât să ne
„suportăm unii pe alții” zile în șir, închiși în casă? Nu!
Ne-a fost stimulată creativitatea ca să găsim soluții în orice fel de context? Nu!
Ne-a fost cultivată încrederea că ȘTIM – PUTEM – FACEM
tot ce este mai bine pentru noi? Nu!
Avem dezvoltată gândirea de tip analiza factorilor de risc și
alegerea soluțiilor cele mai potrivite pentru noi? Nu!
Ne-am cultivat emoțiile care să ne susțină? (gen curaj, bucurie, relaxare, etc.) Nu!
Știm să ne refacem energetic? Nu!

Constatăm astfel că avem o groază de răspunsuri care sunt NU! Deci, nu avem un răspuns mulțumitor, ci mai degrabă o multitudine de necunoscute.

Și ce mai avem? INCERTITUDINE, foarte multă incertitudine.
Și ca totul să fie complet: O PROBLEMĂ CARE NU ESTE FOARTE CLAR DEFINITĂ – ATENȚIE, nu am spus că virusul nu există! Spun doar că informațiile despre cum se produce sau propagă virusul, despre rata de supraviețuire/multiplicare, agresivitate, mutații, rezistență la tratamente sunt variabile, contradictorii și interpretate diferit.

Și atunci despre ce vorbim?
Ca să pot avea o părere am nevoie de mai multe date, pot să spun doar CE CRED sau SIMT – care se poate să fie diferit de realitate.
Ce rost are să lansez o părere care poate avea impact negativ?

Ca să identificăm o soluție sau mai multe, este necesar să știm direcția în care ne îndreptăm.

Dar noi nu avem clară direcția spre care ne îndreptăm.
Știm perfect ce nu mai vrem: nu mai vrem să stăm în casă, să purtăm măști, să nu ne facem concediile/vacanțele, să fim limitați în a participa la petreceri, nu mai vrem să fim concediați sau firma să dea faliment, să nu mai fim manipulați, să nu ne mai fie frică, să nu …….

Ceea ce știm cu siguranță este că ne vrem viața de dinainte de pandemie înapoi.

Ceea ce întâmplă la ora actuală la nivel mondial este că vrem să ne recâștigăm CERTITUDINEA în același mod în care eram obișnuiți și știam, dar uităm că REGULILE JOCULUI S-AU SCHIMBAT.
Ca să jucăm după alte reguli trebuie să le înțelegem și să le învățăm, apoi să căutăm soluții să le aplicăm, ca să facem DIFERIT lucrurile.

De ce suntem așa de bulversați?
Pentru că una dintre cerințele de care noi, oamenii, avem nevoie ca să funcționăm optim este CERTITUDINEA. Anthony Robbins spune că nevoile umane de bază sunt:

  1. siguranță/confort
  2. incertitudine/nesiguranță – cele două deși par antagonice este necesar să fie în echilibru,
  3. importanța/însemnătatea,
  4. iubirea și conexiunea,
  5. creșterea/dezvoltarea
  6. contribuția.

Tot el explică:
Cu prea multă siguranță, ne plictisim.
Cu prea multă nesiguranță, începem să ne temem și ne îngrijorăm.
Avem nevoie de un anumit grad de siguranță pentru a experimenta nesiguranță în viețile noastre
.”

Unde suntem noi acum?
În ZONA DE PREA MULTĂ INCERTITUDINE – ceea ce generează panică, teamă, furie, frustrare, îngrijorare. Adică în zona în care ne plângem foarte mult, și (ne)așteptăm ca cineva să rezolve situația sau să dețină soluția miraculoasă.

Ce obținem din zona în care suntem?
Și ceea ce am uitat sau pur și simplu ignorăm este faptul că DIN STAREA DE PANICĂ NU AVEM CUM SĂ REZOLVĂM SITUAȚII. Am mai vorbit cu alte ocazii despre faptul că pentru a obține ceva este important SĂ NE SETĂM INTENȚIA DIN STAREA OPTIMĂ, și nu din cea de LIPSĂ.
Uite mai jos câteva articole:
https://pauladrosescu.ro/stim-sa-refuzam-pur-si-simplu-sau-suferim-de-sindromul-ce-va-spune-lumea/
https://pauladrosescu.ro/parinti-voi-luati-loc-in-banci-si-trimiteti-copii-la-joaca/
https://pauladrosescu.ro/cum-dezvoltam-dezvoltarea-personala/

Ce putem face?
Ca să înțelegem ce să facem și în ce direcție să mergem, ESTE UTIL SĂ IEȘIM din starea emoțională negativă în care am intrat, pe care o întreținem sau care ne este întreținută. Din starea de panică, furie, teamă, frustrare, agitație, ce putem genera? Din aceste stări puternic negative conform cu Scala conștiinței a lui David R. Hawkins, NU AVEM CUM SĂ GENERĂM ALTERNATIVE UTILE și CARE SĂ SUSȚINĂ VIAȚA!

Deci, primul lucru pe care am învățat să îl fac este SĂ RESPIR, ca SĂ-MI POT CONSTRUI STAREA de liniște și calm – fără această stare nu am cum să recepționez informațiile în mod corect, nu pot lua decizii optime, nu pot construi nimic care să mă ajute sau susțină.
Ai mai jos o listă de articole care te pot inspira în sensul acesta:
https://pauladrosescu.ro/de-a-v-ati-ascunselea-printre-cuvinte-si-emotii/
https://pauladrosescu.ro/cum-sa-fac-sa-am-o-stare-de-bine/
https://pauladrosescu.ro/de-ce-ma-simt-obosit-chiar-daca-nu-am-muncit-prea-mult/
https://pauladrosescu.ro/doua-chei-spre-starea-de-well-being/

Al doilea lucru este să ÎMI GĂSESC MOTIVAȚIA INTRINSECĂ DE A ÎMI PĂSTRA STAREA PE CARE MI-AM CONSTRUIT-O – nu este suficient să ating o stare de liniște și calm, ci este necesar să identific ce să fac ca să o păstrez în mijlocul tumultului general; nu este suficient să fiu bine și în echilibru numai în casă, singură. Provocarea este să îmi păstrez acea stare la serviciu, pe stradă, la coadă la cumpărături.
Ai observat starea de iritare, nervozitate, agitație din jurul tău?
Este o dorință nemăsurată de a controla haosul. Chiar nu are cum să ne iasă să facem așa ceva!
Paradoxal este că dorim să controlăm exteriorul, în timp ce UITĂM DE INTERIORUL NOSTRU, de emoțiile noastre și de SINGURUL LOC DE UNDE PUTEM SĂ ÎNCEPEM SĂ FACEM LINIȘTE ȘI CALM.

Al treilea pas foarte important este de a NU MĂ APUCA SĂ CONSTRUIESC PROIECTE NOI pe care nu știu când le pot pune în practică – ceea ce mă va frustra din nou, ci DE A IDENTIFICA ACELE ABILITĂȚILE, COMPORTAMENTELE pe care mă pot baza INDIFERENT ce se întâmplă în continuare. Siguranța și certitudinea de care avem nevoie pot veni din cunoașterea acestor laturi ale noastre la care poate că nu ne-am mai uitat de mult timp:

CE ȘTIU SĂ FAC?
CE POT SĂ FAC? (Poate că știu teoretic niște lucruri, dar pot să le fac și practic?)
CE VREAU SĂ FAC? (Ce sunt dispus/ă să fac?)
ÎN CE ÎMI POT INVESTI ENERGIA? – adică, din toate răspunsurile la întrebările de mai sus, ce pot face cu pasiune?

Nu spun că acești trei pași sunt ușor de aplicat, dar sigur pot conduce spre o zonă de un pic mai bine personal.
Perioada pe care o traversăm este mai mult despre gestionarea stărilor și dezvoltarea altora noi care să susțină creativitatea și gândirea în afara filtrelor prin care am fost obișnuiți să gândim.
Timpul pe care îl parcurgem vine cu provocarea majoră DE A NE CONȘTIENTIZA PERCEPȚIILE ȘI A PERMITE ALTORA NOI SĂ FIE PARTE DIN VIAȚA NOASTRĂ.
Cred că numai așa vom reuși să mergem mai departe, cu alte „haine emoționale”, cu alți „ochelari” prin care să ne vedem viața, fiind parte din proiecte la care nici nu ne gândeam în urmă cu ceva timp, având relații de o altă calitate.

Aștept cu mare nerăbdare comentariile și feed-back-urile de la tine!

Până data viitoare,
Cu drag,

Paula

P.S.:

P.S.: Ahaaa, și te mai rog să îmi spui care ar fi subiectele de interes pentru tine, pentru a le putea aborda în viitoarele materiale!
Mulțumesc!

Cât de mult te-a ajutat acest articol?

Click pe steluță și votează articolul!

Votul mediu / 5. Număr voturi:

Niciun vot până acum! Fii prima care votează acest articol.

Fii printre primii care află noutăți

Vei primi vești despre noile cursuri, workshop-uri și articole.

3 comentarii la „Putem avea soluții la probleme nedefinite?”

  1. “uităm că REGULILE JOCULUI S-AU SCHIMBAT.
    Ca să jucăm după alte reguli trebuie să le înțelegem și să le învățăm, apoi să căutăm soluții să le aplicăm, ca să facem DIFERIT lucrurile.” Da, foarte adevărat! Până nu conștientizăm că nu mai este și nu va mai fi ce a fost vom continua să rămânem bulversați și ne vom lupta cu morile de vânt. Eu personal experimentez acceptarea, înainte eram într-o revoltă continuă: cum e posibil? De ce? Până când? Este inadmisibil…etc., dar de când m-am împrietenit cu acceptarea totul s-a schimbat în viața mea, în bine, bineînțeles. Sunt foarte recunoscătoare pentru această experiență și mulțumesc divinității că mi-a trimis oameni de toate categoriile care mi-au oferit clipe fericite, mi-au făcut viața un calvar, m-au învățat lucruri minunate, mi-au împărtășit experiențele lor, etc., fiecare contribuind în felul lui la șlefuirea mea; Îi mulțumesc că m-a pus în situații și întâmplări care m-au ajutat să fiu ce sunt azi! Mulțumesc sufletelor evoluate care m-au ajutat să conștientizez anumite aspecte importante care fac diferența, că mi-au oferit variante, că au scris și continuă să scrie multe articole ajutătoare cum este și cel de față! Toate acestea contribuie la transformarea mea, la reconfigurarea mea, la întoarcerea către esență, către divin. Mulțumesc! Chiar dacă mi se mai întâmplă să greșesc și să am scăpări, le accept, mă accept, conștientizez și merg mai departe. Sunt într-o continuă transformare! Doamne ajută!
    P.S.: bonusul este perfect!

    Răspunde
  2. Buna ziua. Eu la al treilea pas referitor la proiecte am inceput sa mă concentrez pe asigurarea unui necesar financiar pentru perioada care urmează. Am renunțat la o funcție și un salariu bun la privat, pe care îl văd cum se lupta pentru a supraviețui, pentru un loc la buget sub ceea ce consider a fi sub nivelul meu de competență. Consider că această perioadă necesita sacrificii pentru a fi depășită. Fac parte din categoria celor care au fost loviți indirect de măsurile economice pe care guvernul continua să-i ignore.

    Răspunde

Lasă un comentariu

Te-ar putea interesa și...

Fii printre primii care află noutăți

Vei primi vești despre noile cursuri, workshop-uri și articole.

Share
Tweet
Share