Cum repari „boacănele”relaționale?

(După o ceartă cine ar trebui să îți ceară scuze?)

Timp de parcurgere: 4 minute

Înregistrarea audio a materialului este aici.

Am să pornesc de la două situații care îți pot fi cunoscute:

• tu ai o reacție/izbucnire nervoasă, după care partenerul/partenera de viață este supărat/ă și nu știi cum să „repari” lucrurile, cum să-l/o „împaci”
• copilul nu-și face lecțiile, iar tu te superi, după care copilului îi pare rău și nu știe cum să „repare” situația?

În viața reală ambele variante sunt posibile și fac parte din ceea ce trăim.

Sunt situații emoționale foarte tensionate care, după ce se atenuează, lasă loc la multe regrete și păreri de rău sau permit vinovăției, rușinii, supărării, tensiunii, dezamăgirii, mâniei, frustrării, etc. să se cuibărească confortabil în relația respectivă – nu are importanță dacă este relație între parteneri, părinți – copii sau dascăli-elevi. Pur și simplu în relația în sine.

Și atunci pot să apară câteva întrebări ca cele de mai jos:

Este normal să ne simțim „mizerabil” după o reacție „nepotrivită”?
Cine este vinovat de situație?
Cine ar trebui să își ceară scuze?
Dar cum depășim situația?
Ce înseamnă relație sănătoasă din punct de vedere emoțional?
Cum să cultivăm astfel de relații?

Acestea sunt întrebările la care răspunde acest articol. Sună interesant, nu este așa?

O astfel de situație nu este despre a DEPĂȘI sau a EVITA, ci a TRECE PRIN împrejurarea respectivă cu înțelepciune și asumarea responsabilităților individuale (ai un articol aici pe această temă) și despre înțelegerea lecțiilor pe care le avem de învățat pentru ca astfel de situații să nu se mai repete.

În viața cotidiană orice este posibil: partenerul/partenera să aibă reacții „ciudate”, copilul „să facă tot ce nu ne dorim”, partenerii de afaceri „să nu ne înțeleagă” sau „să nu se fi gândit” că se poate întâmpla X sau Y fapt. Și așa cum toate acestea se întâmplă, este POSIBILĂ orice fel de reacție din partea noastră! Nu am scris că este elegantă, potrivită, normală, de așteptat, că ține seamă de regulile sociale, nu, am scris: este o reacție POSIBILĂ!

Da, avem tot felul de reacții care mai de care mai surprinzătoare, chiar și pentru noi, pentru că:

1. nu suntem educați emoțional
2. nu ne cunoaștem reacțiile și care ne sunt stimulii care ne activează
3. nu suntem într-o relație cu corpul nostru, astfel încât să percepem cele mai mici semne premonitorii la care să fim capabili să luăm măsuri
4. nu facem nimic ca să identificăm care sunt emoțiile din spatele acestor comportamente și ce doresc să ne transmită.

Sună cam neplăcut, nu este așa?

Și după ce că avem o reacție care nu ne place, intrăm și pe BUCLA EMOȚIILOR de: vinovăție, rușine, suferință, durere sufletească, furie – am vorbit în repetate articole despre Harta/Piramida Conștiinței a lui David R. Hawkins – poți citi aici:

• De ce mă simt obosit chiar dacă nu am muncit (prea mult)?
• TU cum îți privești SĂNĂTATEA?
• Emoții care ne îmbolnăvesc (partea I-a)

Și ca să răspund la întrebarea:

Este normal să ne simțim „mizerabil” după o reacție „nepotrivită”?

Răspunsul este NU! În nici un caz!

Dacă te simți așa, este cea mai nepotrivită soluție pe care ai ales-o – adică înlocuiești o reacție cu o alta. Ce faci? Te autoîntreții într-o zonă de emoții de vibrație joasă, care te conduc spre… BOALĂ mai devreme sau mai târziu, sau spre un RANDAMENT PROFESIONAL SCĂZUT. Dacă asta dorești, continuă!

La întrebarea:

Cine este vinovat de situație?

Am să răspund din multiple perspective:

• Convenabil ar fi să scriu că vina este a sistemului care nu face nimic în sensul educării noastre emoționale – răspuns care nu rezolvă nici pe departe situația. Genul acesta de răspuns aparent „găsește vinovați”, dar nu face posibilă asumarea responsabilității
• De ce mereu trebuie să fie un „VINOVAT”?
  După ce găsim vinovatul, ce se întâmplă? Ne vom simți mai bine?
  „VINOVAT ”după ce criterii și cine le-a stabilit?

• Vă invit să ne uităm la situație nu din perspectiva EFECTULUI (VINOVAT), ci a CAUZEI –
• Ce din mine a generat această reacție?
• Ce simt acum?
• Ce am simțit în timpul reacției respective?
• Ce a activat această emoție?

Sunt numai câteva modalități prin care ne putem raporta la propria emoție, adică MAI CU PRIETENIE FAȚĂ DE NOI și să ne dăm voie să SIMȚIM în loc să JUDECĂM! – atenție, nu am scris să nu ANALIZĂM ci am scris: să nu ne criticăm și să nu ne judecăm ca să ne pedepsim.

Deci, nu există vinovați, există numai reacții care așteaptă să fie înțelese și integrate.

Cine ar trebui să își ceară scuze?

Din perspectiva celor scrise mai sus, devine foarte limpede că REACȚIILE EMOȚIONALE ar fi de DORIT să fie temperate, iar cele temperamentale să fie:

• asumate la prima producere, după care să fie prelucrate și integrate, adică fără repetiție
• privite cu acceptare și fără judecată de către anturaj.

A judeca și a critica sau a comenta o astfel de reacție nu îl ajută pe cel în cauză, de mai mare ajutor ar fi o întrebare de genul: „Ok, cu ce te pot susține ca să treci prin asta?”

Dar cum depășim situația?

Am scris deja și mai sus, nu este despre a DEPĂȘI, ci de a TRECE PRIN situația respectivă, cu emoțiile respective, și a le înțelege. Acum câteva luni am scris un articol scurt, dar foarte dens, în care îți ofer perspective de a depăși situația:

De-a v-ați ascunselea printre cuvinte și emoții

Ce înseamnă relație sănătoasă din punct de vedere emoțional?

Într-o frază:

FIECARE dintre parteneri să aibă grijă de propria persoană,
să își înțeleagă trăirile emoționale și să și le îngrijească
+
Să alimenteze partea sa de relație cu emoțiile și stările pe care dorește să le primească

Cum să cultivăm astfel de relații?

1. Ne educăm emoțional
2. Învățăm să ne cunoaștem reacțiile și care sunt stimulii care ne activează
3. Intrând în contact cu corpul nostru, astfel încât să percepem cele mai mici semne premonitorii la care să fim capabili să luăm măsuri
4. Identificând care sunt emoțiile din spatele acestor comportamente/reacții și ce doresc ele să ne transmită.

Da, știu poate părea ciudat, dar mesajul pe care doresc să îl transmit este să învățăm să ne orientăm atenția spre……NOI și SPRE CEEA CE SIMȚIM:

PASUL 1. CONȘTIENTIZARE

PASUL 2. Care este FACTORUL care a declanșat reacția emoțională?

PASUL 3. IDENTIFICAREA MESAJULUI pe care îl transmite emoția/reacția respectivă!

PASUL 4. Data viitoare când voi mai veni în contact cu o astfel de situație, cum aș putea reacționa DIFERIT?

Articolul de astăzi a lansat foarte multe provocări așa că te invit ca să îmi scrii și părerea ta – nici nu știi ce bucurie îmi produc comentariile voastre. Este un semn de schimbare la care te invit să iei parte și îți mulțumesc anticipat pentru asta!